Intriga din spatele protestelor fanilor germani

Ca să înțelegem cine deține fotbalul german de fapt, mai întâi să vedem contextul recent și să înțelegem ce este regula 50+1.

La sfârșitul anului 2023 reprezentanții cluburilor din primele două ligi germane au votat în favoarea unui plan care prevedea cedarea către un investitor a 8% din acțiunile unei companii ale Ligii Germane de Fotbal (DFL Deutsche Fußball Liga GmbH). Cedarea acțiunilor la această companie ce deține drepturile media urma să fie realizată pentru aproximativ 20 de ani, în schimbul a unui miliard de Euro. Noul investitor ar trebui să contribuie la dezvoltarea marketingului internațional al primelor două ligi și la crearea unei platforme de streaming.

Fanii cluburilor din Germania au declanșat proteste masive după ce planul a fost votat, mai multe meciuri din primele două ligi fiind întrerupte. Aceștia au simțit că modelul de proprietate, regula 50+1, va fi pus în pericol odată cu implicarea investitorilor extern în fotbalul german. Protestele ample ale fanilor au reușit să îi determine pe conducătorii fotbalului german să renunțe la acest plan, astfel, cel puțin pentru moment, fanii germani au reușit să salveze regula 50+1 și fotbalul german.

În cele ce urmează voi discuta, pe scurt, despre regula de proprietate din fotbalul german, despre implicarea suporterilor în cluburi și despre legătura dintre cluburile de fotbal și comunitățile locale.

La Asociația Germană de Fotbal (DFB) sunt asociate 25,456 de cluburi care au în total 6.8 milioane de membri cotizanți, fiind, așa cum este notat și pe site-ul oficial, cea mai mare rețea socială din Germania. Cluburile germane au fost structurate sub forma unor organizații non-profit până în anul 1998 când a fost introdusă regula 50+1. Practic, regula a permis companiilor private să dețină acțiuni în cluburile de fotbal germane, fapt imposibil până în ’98, fără a le permite însă să dețină controlul total asupra cluburilor.

Ce este regula 50+1?

Pentru ca un club să fie eligibil de a participa în competițiile DFL și DFB, acționarii majoritari trebuie să fie asociațiile membrilor. Cu alte cuvinte, asociațiile membrilor trebuie să dețină 50+1% din acțiunile clubului, păstrând astfel controlul asupra operațiunilor clubului. Sigur, există și excepții de la regulă.

Cele mai cunoscute excepții sunt Bayer Leverkusen, VfL Wolfsburg și TSG Hoffenheim:

• Bayer Leverkusen este deținut de Bayer AG, o mare corporație farmaceutică, această excepție fiind în vigoare încă de la începuturile Bundesligii.

• VfL Wolfsburg este deținut de Volkswagen AG iar excepția se datorează relației istorice dintre Volkswagen și clubul de fotbal.

• TSG Hoffenheim este deținut parțial de Dietmar Hopp, co-fondatorul SAP. Totuși acesta respectă tehnic regula 50+1, însă datorită influenței semnificative a lui Hopp, aceasta este considerată o excepție de la regulă.

• RB Leipzig este o excepție mai recentă, clubul fiind înființat în 2009 de gigantul Red Bull GmbH. Majoritatea acțiunilor sunt deținute de o asociație controlată de investitorii Red Bull, respectând astfel formal regula 50+1.

Introducerea regulii 50+1 a urmărit 3 mari obiective:

1. Să asigure că indiferent de schimbările din acționariat, asociația membrilor va controla deciziile, eliminând astfel posibilitatea ca investitorii externi să conducă discreționar;

2. Să păstreze integritatea competiției sportive;

3. Să mențină legătura dintre fotbalul profesionist și cel amator.

Pentru a înțelege mai bine motivele care au stat în spatele introducerii regulii 50+1, trebuie să încercăm să înțelegem rolul pe care îl joacă fotbalul în societatea germană. Cine deține fotbalul german cu adevărat?

Spre finalul secolului al XIX-lea, când fotbalul a migrat spre Germania, acesta a fost primit cu reticență și chiar ostilitate, fiind numit „boala engleză”, germanii considerând că este ne-german, dat fiind faptul că era foarte diferit de sporturile care erau populare în Germania acelor vremuri (germanii practicau atunci un sport apropiat de gimnastica vremurilor noastre).

Clasa de mijloc a început să practice fotbalul la începutul secolului al XX-lea, însă începând cu anii 20’, fotbalul a devenit popular în rândul clasei muncitoare, în special în Renania. Popularizarea fotbalului a coincis cu introducerea zilei de muncă de 8 ore, din anul 1919, moment care a accelerat apariția cluburilor de fotbal muncitorești. La începutul secolului al XX-lea, Renania a trecut printr-o perioadă de dezvoltare industrială, perioadă în care s-au format și multe comunități de imigranți. Mulți dintre aceștia, veniți din est, în special din zone rurale, s-au acomodat cu greu la noul context.

Fotbalul a devenit un factor central în construirea noii identități comune, permițându-le oamenilor proaspăt ajunși în vestul Germaniei să își găsească locul în societate, să construiască acel simț de apartenență. Cluburile de fotbal au oferit un punct de întâlnire și o sursă de coeziune pentru a se aduna și a dezvolta practici culturale, așa cum susține cercetătorul Udo Merkel.

Scriem, dar și ilustrăm pentru că iubim fotbalul.

Începând cu anii '60 și odată cu crearea Bundesligii, au fost fondate noi cluburi de fotbal în fiecare mare oraș din Germania. Fotbalul german a început încă de atunci, odată cu televizarea meciurilor, un proces de modernizare care s-a accelerat simțitor începând cu anii 2000 când multe cluburi au fost listate la bursă, și odată cu comodificarea fotbalului. Fotbalul s-a desprins de rădăcinile clasei muncitoare, s-a re-adaptat la clasa de mijloc și coeziunea socială dintre cluburi și comunitățile locale a început să se erodeze.

Cine deține fotbalul german cu adevărat?

Regula 50+1 a oprit într-o anumită măsură ruperea totală a cluburilor de comunitățile locale. Astăzi, cluburile germane au în continuare grijă de spectatori, relația dintre aceștia fiind mai strânsă decât în orice alt campionat din vestul Europei. Prețurile biletelor sunt printre cele mai scăzute din Europa, încurajând astfel participarea la meciuri. Conform Statista, Bunesliga a avut cea mai mare medie de spectatori, din top 5 campionate, în ultimii 10 ani.

În ciuda comercializării fotbalului, meciurile de fotbal rămân un mediu în care se poate dezvolta un simț de apartenență și în care se pot manifesta diferite identități. Fanii germani, luptând pentru regula 50+1 și păstrând controlul asupra cluburilor au reușit să păstreze încă vie relația dintre cluburi și comunități. Regula 50+1 este intens contestată de mediul de business iar presiunea pentru schimbarea acesteia este din ce în ce mai mare în Germania. Odată cu modificarea acestei reguli, vom asista la o ruptură completă între fotbalul european și suporteri, transformându-l într-un joc al marelui capital și într-o nouă sursă de profit. Fotbalul, care a aparținut suporterilor și a jucat un rol social important, este pe cale să se schimbe definitiv.